Traian Băsescu: Ne propunem ca 2011 să fie în materie de politică externă anul românilor

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, că autorităţile de la Bucureşti îşi propun ca 2011 să fie, în materie de politică externă, anul românilor.

"Printre evenimentele pe care poporul român le va marca anul acesta se numără şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran. (...) Emil Cioran este un mare scriitor şi filosof român care a creat o operă imensă în afara graniţelor României, mai precis în Franţa. Contribuţia sa la dezvoltarea celor două culturi, română şi franceză - şi prin aceasta, la construirea unei punţi trainice între ţările noastre -, este una deosebită. M-am referit la Emil Cioran, pentru că este un reprezentant de seamă al diasporei, iar 2011 ne propunem să fie, în politica noastră externă, anul românilor", a declarat şeful statului, la întâlnirea anuală de la Palatul Cotroceni cu ambasadorii acreditaţi în România.

http://www.ziddu.com/albumview.php?auid=354568

El a subliniat că România va urmări cu precădere în acest an acele obiective de politică externă care au consecinţe directe şi practice asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor.
"Libera circulaţie, liberalizarea accesului pe piaţa europeană a muncii, consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice, spirituale şi, în general, întărirea legăturii cu ţara a românilor, oriunde s-ar afla ei, vor fi liniile de forţă ale diplomaţiei române în 2011", a mai spus şeful statului.

În debutul discursului său către şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Băsescu a făcut o scurtă retrospectivă a evenimentelor care au marcat anul 2010.
"A fost anul unor mari tragedii, de la seismul din Haiti, mareea neagră din Statele Unite, inundaţiile din Pakistan, incendiile din Rusia şi Israel, numeroasele catastrofe aviatice, inclusiv cea în care şi-au pierdut vieţile preşedintele Poloniei şi soţia sa, până la epidemia de holeră din acelaşi foarte greu lovit stat, Haiti. Dar a fost şi anul speranţei pentru cetăţenii moldoveni care şi-au reafirmat încrederea în Coaliţia pro-europeană de la Chişinău, pentru cetăţenii irakieni care au văzut finalul unei îndelungate crize politice, pentru cetăţenii greci şi irlandezi care au simţit solidaritate europeană, dar şi gustul amar al austerităţii economice", a mai spus Traian Băsescu.

El le-a vorbit diplomaţilor şi despre marile transformări la nivel global, printre care şi faptul că prezenţa Chinei pe piaţa internaţională - care a devenit a doua economie a lumii - este resimţită tot mai puternic.
"A fost şi anul unor mari transformări la nivel global. China a devenit a doua economie a lumii şi prezenţa ei pe piaţa internaţională este resimţită tot mai puternic. Alianţa Nord-Atlantică a adoptat un nou Concept Strategic şi a schiţat planul încheierii celei mai ample misiuni militare din istorie, cea din Afganistan. Serviciul European pentru Acţiune Externă a început să prindă contur, ceea ce va conduce la creşterea eficienţei şi coerenţei acţiunii externe a Uniunii Europene şi a influenţei sale politice şi economice pe plan internaţional", a completat Băsescu.

Preşedintele a declarat că pentru România aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major şi a reiterat că ţara noastră nu poate fi tratată într-o manieră discriminatorie.
"Pentru România, aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major. O astfel de evoluţie va consfinţi respectarea obligaţiilor asumate de Uniunea Europeană şi România în Tratatul de aderare, ratificat de Parlamentele tuturor statelor membre. Într-o Uniune de state democratice, aşa cum este UE, regulile stabilite unanim prin reprezentanţii săi trebuie respectate. Vă asigur că suntem la fel de preocupaţi, precum toate celelalte state membre, de asigurarea securităţii frontierelor Schengen", a afirmat şeful statului, la întâlnirea anuală de la Palatul Cotroceni cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Traian Băsescu a spus că România şi-a îndeplinit şi continuă să-şi îndeplinească toate obligaţiile pentru aderarea la Schengen.
"România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei sale terestre şi, din 5 noiembrie 2010, este conectată la Sistemul de Informaţii Schengen şi gestionează în condiţii de deplină securitate datele primite. Nu există nici cel mai mic indiciu că, odată intrată în Schengen, România ar genera riscuri semnificative în privinţa fluxurilor migratorii ilegale", a adăugat şeful statului.
El a afirmat că România cere ca aderarea la spaţiul Schengen să se facă în baza regulilor instituite de tratatele Uniunii.
"România nu poate fi tratată de o manieră discriminatorie. Orice altă abordare, orice alte condiţionări, fie că vorbim de justiţie, migraţie, corupţie, ar crea un precedent periculos şi ar avea efecte negative pentru credibilitatea întregii Uniuni Europene, pentru procesul de aprofundare a integrării europene. Uniunea Europeană este un spaţiu al libertăţii de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii europeni, în conformitate cu principiile fundamentale aflate la baza procesului de construcţie europeană", a subliniat Traian Băsescu. AGERPRES

Statul le garantează mamelor păstrarea locului de muncă în concediul pentru creşterea copilului

Statul le garantează mamelor păstrarea locului de muncă pe durata concediului pentru creşterea copilului şi le acordă un stimulent financiar celor care aleg să se întoarcă la serviciu mai repede, a subliniat, miercuri, ministrul Muncii, Ioan Botiş, după ce Guvernul a adoptat normele de aplicare a legii privind concediul maternal.

Astfel, ministrul a infirmat o serie de interpretări vehiculate de o organizaţie non-guvernamentală, potrivit cărora mamele care aleg să stea în concediu de creştere a copilului timp de doi ani pot fi concediate de angajator înainte de expirarea perioadei de concediu.

"Am văzut foarte multe dezbateri în mass-media legate de modificările pe care le-a adus ordonanţa de urgenţă 111. Dacă până astăzi pe OUG 148 nu au fost acordate unele garanţii privind locul de muncă şi un stimulent de 600 de lei pentru al doilea copil, această ordonanţă face acest lucru. Am rămas stupefiat să constat că foarte mulţi "comunicatori" au transmis lucruri absolut neadevărate. Nu se regăsesc în lege lucrurile pe care le-au transmis în mass-media. (...) În cazul în care au prima opţiune, cu un an, al doilea lucru tot la fel de important pentru acest segment este acela că garantăm încă şase luni cel puţin locul de muncă, în sensul în care nu este obligatoriu ca după doi ani, de exemplu în cazul mămicilor care se întorc după doi ani, să fii concediată", a spus Botiş.

"Dar nimeni nu a sesizat că până acum OUG 148 nu a oferit această garanţie. Noi am venit şi am oferit această garanţie prin lege. În plus, pentru copilul cu handicap, pentru mămicile care rămân trei ani în concediu, există la fel o asemenea prevedere", a detaliat el.

Totodată, ministrul a subliniat importanţa acordării unui stimulent de 500 de lei mămicilor care aleg să se întoarcă la serviciu mai devreme de un an de concediu de creştere a copilului.

"În primul rând, faptul că acordăm un stimulent de 500 de lei este un element activ. Acordăm acest element mămicilor care se întorc la locul de muncă", a explicat Botiş.

Totodată, mamele primesc un stimulent de 600 de lei pentru perioada în care lucrează, după ce au născut o dată, până când încep să primească indemnizaţia de creştere a copilului aferentă unei a doua naşteri.


"Deşi pe legea veche nu s-a acordat până acum acel stimulent de 600 de lei pentru al doilea copil, noi am venit şi am spus că, începând cu 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a legii, al doilea copil născut după această dată - pentru că legea prevede acţiuni pentru viitor - are acel stimulent. Pentru al doilea copil mama primeşte acel stimulent de 600 de lei pe această perioadă parcursă până intră al doilea copil în plată", a punctat ministrul Muncii. AGERPRES

Unde a greşit FMI

de Moise Guran

Pentru prima dată un oficial al Fondului Monetar Internaţional recunoaşte eşecul planului din România. Într-un interviu acordat celor de la Ziarul Financiar, Jeffrey Franks spune că cei de la FMI şi-ar fi dorit ca la capătul a doi ani de acord cu ei România să reintre pe creştere în 2010. Dar acest lucru nu s-a întâmplat şi cei de la FMI par a avea chiar o dilemă – de ce naibii nu a crescut economia Românească după o injecţie cu steroizi de 20 de miliarde de euro. Lucrurile sunt mult mai simple decât par şi, în esenţă, vina este împărţită între FMI şi autorităţile române. În primul rând că uriaşa sumă de bani nu a ajuns decât parţial în economie. Cea mai mare parte a ei a intrat în rezerva BNR.

Ce-i drept BNR a dat drumul în bănci cam la jumătate din sumele primite de la FOND. Aici însă, în băncile româneşti, circuitul banilor în natură s-a obturat pur şi simplu inexplicabil. Se fac în curând doi ani de zile de când aceste instituţii stau pe grămezi uriaşe de bani, pe care însă nu îi pun să producă nimic. Mai nimic. Pur şi simplu băncile nu au mai creditat economia şi n-au făcut-o în primul rând pentru că n-au ştiut cum să o facă. E vorba de incompetenţă pură, bancherii români nu ştiau şi nici acum nu ştiu să aleagă între un client serios şi un ţepar, între un investitor şi un risipitor sau între o garanţie bună şi una găunoasă. Aici a intervenit şi vina statului român care, prin foamea permanentă de bani nu a stimulat nicicum lenea bancară din românia. Statul s-a împrumutat permanent, fiind clientul perfect, căruia îi dai bani fără eforturi, fără riscuri şi la dobânzi disperate.

Cei de la FMI îşi recunosc tardiv vinovăţia, iar nouă romînilor nu ne foloseşte asta la nimic. Prima grijă a instituţiei internaţionale a fost să îi protejeze pe bancheri. A făcut din ei nişte răsfăţaţi ai crizei, cam dolofani când ceilalţi făceau cură de slăbire dar, în acelaşi timp, stângaci şi cam împiedicaţi pentru vremurile dure pe care le trăim.